Încă încerc să înteleg dacă sunt eu ghinionist sau ăștia își bat joc de mine ori poate sunt pesediști și au aflat că am fost și eu la protest. Mă bucuram ca un copil mic că am nimerit vagonul aproape gol și mai ales că stăteam departe de o doamnă cu fuste. Era din ce in ce mai bine, masa toată a mea, priză, caldură ca o briză ușoară de toamnă, doar că pe drum am observat că mă trage muntele la șale. Aproape de Sinaia se făcuseră deja țurțuri pe geam și gradele se pregăteau să lovească decisiv în 0. Inspecția regulamentară prin vagon mi-a dovedit că doar în zona mea se stricase aeroterma. Salvat de gara din Sinaia, trenul zăpezii merită cu desăvârșire numele.
La cât mai multe călătorii cu sau fără geacă pe mine!
